Punctajul o\u021belului ales<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 vrem s\u0103 clarific\u0103m ni\u0219te tr\u0103s\u0103turi, le d\u0103m un num\u0103r de puncte. Sau mai exact, o not\u0103 de la 1 la 10. Una subiectiv\u0103, bazat\u0103 pe propriile opinii. Dar totodat\u0103 \u0219i par\u021bial obiectiv\u0103, bazat\u0103 \u0219i pe date m\u0103surabile exacte!<\/p>\n\n\n\n
Odat\u0103 pus un punctaj de la unu la 10, \u00een care 1 \u00eenseamn\u0103 cel mai pu\u021bin, \u0219i 10 cel mai mult, lucrurile se simplific\u0103. \u0218i cel mai nepriceput utilizator de cu\u021bit poate s\u0103 afle, dintr-o singur\u0103 privire, unde se afl\u0103 o\u021belul dorit. Sau unde se situeaz\u0103 pe o scal\u0103 cu\u021bitul dorit, doar pe baza aliajului din care este f\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n
Complementaritatea punctajului<\/p>\n\n\n\n
Primele dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi sunt de obicei complementare. Adic\u0103 o not\u0103 MARE la prima are tendin\u021ba de a aduce o not\u0103 mic\u0103 la a doua! \u0218i invers!<\/p>\n\n\n\n
Majoritatea aliajelor exceleaz\u0103 doar la una din tr\u0103s\u0103turile de baz\u0103, adic\u0103 fie rezist\u0103 la uzur\u0103 (au duritate mare), fie rezist\u0103 la rupere (sunt elastice, sau se pot \u00eendoi f\u0103r\u0103 s\u0103 se rup\u0103) dac\u0103 au duritate mic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Iar aliajele moderne, \u00eenalt aliate, pentru scule, care rezist\u0103 at\u00e2t la uzur\u0103 c\u00e2t \u0219i la rupere, sunt mai sensibile la oxidare! \u0218i chiar dac\u0103 nu ruginesc la prima atingere a apei, \u00ee\u0219i pot schimba culoarea \u0219i aspectul la t\u0103ierea unui fruct!<\/p>\n\n\n\n
Prin urmare, mereu vor fi dezavantaje. Iar c\u00e2nd aliajul este de top, apare a patra problem\u0103, fiind extrem de scump. \u0218i foarte greu de prelucrat, lucru care cre\u0219te \u0219i mai mult costurile.<\/p>\n\n\n\n
- \n
- T\u0102I\u0218UL \u0219i rezisten\u021ba lui la uzur\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n
Dac\u0103 lama cu\u021bitului este din metal obi\u0219nuit, de regul\u0103 fier aliat cu crom (adic\u0103 inox), duritatea va fi medie. Dinstre moale spre mediu, \u00een func\u0219ie de alte materiale introduse \u00een acel aliaj.<\/p>\n\n\n\n
Un t\u0103i\u0219 fin, cu rezisten\u021b\u0103 mare la uzur\u0103, care trebuie ascu\u021bit mai rar, va avea DURITATE mai mare.<\/p>\n\n\n\n
Aici lucrurile sunt destul de clare, aceast\u0103 duritate se poate m\u0103sura cu un aparat specific (destul de scump \u0219i cam greu disponibil), sau se poate estima de c\u0103tre artizanii experimenta\u021bi prin testarea metalului cu o pil\u0103 obi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u00ee metalul a fost m\u0103surat cu durimetrul, ave\u021bi o cifr\u0103 exprimat\u0103 \u00een HRC. Situat\u0103 \u00een jurul valorilor de 58-60 HRC.<\/p>\n\n\n\n
Cu\u021bitele ieftine, de serie, au duritatea \u00eentre 52-56 HRC. Se vor uza repede \u0219i vor trebui ascu\u021bite des.<\/p>\n\n\n\n
Cele din inox de bun\u0103 calitate sunt \u00eentre 57-58 HRC. T\u0103i\u0219ul va rezista ceva mai mult.<\/p>\n\n\n\n
Cele din o\u021bel carbon se pot c\u0103li \u0219i pot atinge duritatea de 59-62 HRC. Cu c\u00e2t duritatea cre\u0219te, cu at\u00e2t \u0219i rezisten\u021ba la uzur\u0103 a t\u0103i\u0219ului e mai mare. \u0218i t\u0103ierea e mai fin\u0103. Pot fi ascu\u021bite la nivel de lam\u0103 de ras!<\/p>\n\n\n\n
Aliajele moderne, din PULBERI METALURGICE, pot fi c\u0103lite la 60-64 sau uneori chiar 65-67 HRC. La nivelul burghielor \u0219i frezelor!<\/p>\n\n\n\n
La duritatea de 67-68 HRC, rezisten\u021ba la rupere scade mult, \u0219i se creeaz\u0103 un dezechilibru. Exist\u00e2nd riscul ca lama s\u0103 se sparg\u0103, ciobeasc\u0103, sau s\u0103 se rup\u0103 la sarcini mici sau medii. Fiind nepotrivite pentru sarcinile la care este expus un cu\u021bit.<\/p>\n\n\n\n
Tendin\u021ba natural\u0103 a amatorilor e s\u0103 cear\u0103 cu\u021bite cu DURITATEA cea mai mare. \u00cens\u0103 duritatea optim\u0103 difer\u0103 mult \u00een func\u021bie de sarcinile la care cu\u0219itul poate fi supus.<\/p>\n\n\n\n
Pentru un excursionist care vrea s\u0103 taie lemne, lovind cu un corp dur lama, o duritate maxim\u0103 de 58 HRC este optim\u0103. La un material foarte rezistent la rupere. Fiind mai pu\u021bin important\u0103 reten\u0219ia t\u0103i\u0219ului sau ascu\u021bi\u0219ul foarte fin al acestuia.<\/p>\n\n\n\n
Pentru un buc\u0103tar, duritatea optim\u0103 va fi maxim 58 la t\u0103iat oase, \u0219i minim 59-60 la t\u0103iat legume sau carne! Deci va avea nevoie de mai multe cu\u0219ite, cu utiliz\u0103ri diferite, \u0219i cu durit\u0103\u021bi distincte!<\/p>\n\n\n\n
Pentru un cu\u021bit de teren, de autoap\u0103rare, de utilizare obi\u0219nuit\u0103, un HRC \u00een jur de 60 ar fi optim.<\/p>\n\n\n\n
Iar pentru unul de colec\u021bie, the sky is the limit! (cerul este limita!). Poate 67 HRC este prea pu\u021bin! Este singurul domeniu \u00een care duritatea unui burgiu de borma\u0219in\u0103 este necesar\u0103 la un cu\u021bit obi\u0219nuit!<\/p>\n\n\n\n
Proprietarul va putea s\u0103 se b\u0103rbiereasc\u0103, s\u0103 taie \u0219erve\u021bele (nu doar h\u00e2rtie fin\u0103), s\u0103 zg\u00e2rie sticla sau alte metale obi\u0219nuite, f\u0103c\u00e2nd demonstra\u021bii de for\u021b\u0103 amicilor.<\/p>\n\n\n\n
A\u0219a c\u0103 cererea difer\u0103 mult, de la 59 HRC la 68-69 HRC!<\/p>\n\n\n\n
Subiectiv, a\u0219 oferi nota 10 unei lame cu HRC de 62-63 HRC. Care taie foarte fin, \u0219i \u0219ine t\u0103i\u0219ul mult\u0103 vreme. F\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 nevoie de ascu\u021bire.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103 pentru utilizatorii care nu menajeaz\u0103 cu\u021bitul, un 59 HRC este idealul.<\/p>\n\n\n\n
- \n
- REZISTEN\u021aA LA RUPERE<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n
Este alt\u0103 caracteristic\u0103 important\u0103. E frustrant s\u0103 dai bani grei pe un cu\u021bit, \u0219i s\u0103 \u021bi se rup\u0103 lama! Chiar dac\u0103 tu, ca utilizator, ai \u00eentrecut m\u0103sura \u0219i l-ai folosit pe post de dalt\u0103, de topor sau, mai grav, de P\u00c2RGHIE!!!<\/p>\n\n\n\n
Lamele cu HRC peste 59 sunt, de regul\u0103, mai rigide. Nu se \u00eendoaie, \u0219i pot exploda, sp\u0103rg\u00e2ndu-se \u00een mai multe buc\u0103\u021bi atunci c\u00e2nd sunt for\u021bate.<\/p>\n\n\n\n
Cele cu HRC sub 58 au tendin\u021ba de a fi mai elastice, sau de a se \u00eendoi f\u0103r\u0103 s\u0103 se rup\u0103. Motiv pentru care cu\u0219itele clasice de buc\u0103t\u0103rie se situeaz\u0103 pe la 56 HRC.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103 dac\u0103 vei utiliza cu\u021bitul corect, \u0219i nu-l vei supune la sarcini inutile, destinate altor scule, \u00ee\u021bi po\u021bi permite un t\u0103i\u0219 mai dur, \u0219i totdat\u0103 mai sensibil la rupere.<\/p>\n\n\n\n
De\u0219i exist\u0103 TESTE de rezisten\u021b\u0103, ele nu se fac \u00een practic\u0103 la cu\u021bitele artizanale UNICAT. Deoarece testarea presupune… ruperea lamei. \u0218i doar produc\u0103torii de lame de SERIE mare fac acest tip de test\u0103ri. Sau unii artizani mai curio\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
Pentru mine, rezisten\u021ba la rupere poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 printr-o lam\u0103 cu grosime mai mare, sau cu lungime mai mic\u0103. De aceea prefer o lam\u0103 de 10-11 centimetri, mai scurt\u0103, dar cu t\u0103i\u0219 mai dur, dec\u00e2t una de 20 centimetri (ce s\u0103 fac cu ea, s\u0103 tai porcul?) dar care e mai sensibil\u0103 la sarcini aplicate de lateral.<\/p>\n\n\n\n
De\u0219i am rupt, \u00een timp, c\u00e2teva lame dure, sau mi s-a spart v\u00e2rful lor, sau au ap\u0103rut CIOBIRI la utilizarea abuziv\u0103 (loviri sau t\u0103ieri accidentale \u00een cuie, s\u00e2rme), prefer s\u0103-mi asum acest risc. \u0218i lamele mai pu\u021bin dure sufer\u0103 \u00een urma unui abuz, dar pot fi reparate \u0219i reascu\u021bite mult mai u\u0219or \u0219i repede.<\/p>\n\n\n\n
- \n
- REZISTEN\u021aA LA RUGIN\u0102<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n
Pentru un buc\u0103tar, rezisten\u021ba la oxidare este esen\u021bial\u0103. \u00cens\u0103 pentru un colec\u021bionar care \u021bine cu\u021bitul \u00een vitrin\u0103, un start fin de ulei aplicat pe lam\u0103 o va proteja f\u0103r\u0103 probleme.<\/p>\n\n\n\n
La fel pentru turist, pescar, v\u00e2n\u0103tor sau excursionist, care adesea lucreaz\u0103 \u00een mediu umed, taie alimente, \u0219i nu are posibilitatea s\u0103 spele \u0219i s\u0103 \u0219tearg\u0103 la timp cu\u021bitul, sensibilitatea la oxidare e o problem\u0103 foarte serioas\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ca \u0219i colec\u021bionar \u0219i artizan pasionat de \u201ecarboane\u201d (o\u021bel simplu, cu carbon), \u00eent\u00e2mpin mereu probleme cu schimbarea culorii, cu p\u0103tarea lamelor, cu oxidarea lor atunci c\u00e2nd le utilizez \u0219i UIT s\u0103 le \u00eentre\u021bin corespunz\u0103tor. \u00cens\u0103 eu le pot lustrui de c\u00e2te ori doresc, \u0219i chiar \u00eemi place s\u0103 fac asta. Astfel c\u0103 lunar iau fiecare \u201ecarbon\u201d \u0219i \u00eei mai dau un lustru.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103 pentru cu\u021bitele folosite la t\u0103ierea alimentelor, exist\u0103 probleme. La lamele clasice, simpla sp\u0103lare neurmat\u0103 de \u0218TERGERE poate duce la apari\u021bia petelor de rugin\u0103! Iar eu sunt obi\u0219nuit s\u0103 las la uscat vasele sp\u0103late, nu s\u0103 le \u0219terg atent!<\/p>\n\n\n\n
Totu\u0219i, o\u021belurile \u00eenalt aliate rezist\u0103 bini\u0219or la rugin\u0103, uneori mai bine dec\u00e2t cele din inox alimentar. Care \u0219i ele ruginesc sau se p\u0103teaz\u0103 dac\u0103 le la\u0219i nesp\u0103late dup\u0103 ce tai ceapa.<\/p>\n\n\n\n
Notele mele sunt variabile, de la 1-4 pentru \u201ecarboanele\u201d care \u00eemi plac a\u0219a de mult, p\u00e2n\u0103 la 10 la inoxurile \u00eenalt aliate din pulberi metalurgice. \u0218i cu media de 5-6-7-8 la carboanele \u00eenalt aliate.<\/p>\n\n\n\n
- \n
- PRE\u021aUL<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n
Este caracteristica esen\u021bial\u0103 a unui obiect. Fie el \u0219i cu\u021bit. Prima \u00eentrebare, oarecum legitim\u0103, a unui \u00eencep\u0103tor, \u0219i care sup\u0103r\u0103 la culme orice artizan cunosc\u0103tor, este: C\u00c2T COST\u0102?<\/p>\n\n\n\n
R\u0103spunsul corect al artizanului ar fi: C\u00e2t vrei s\u0103 coste? Ce DURITATE s\u0103 aib\u0103 lama? Ce rezisten\u021b\u0103 la RUPERE? Dar la oxidare?<\/p>\n\n\n\n
Orice CRE\u0218TERE a calit\u0103\u021bii materialului folosit duce \u0219i la un efort substan\u021bial mai mare al artizanului, \u0219i automat cre\u0219te PRE\u021aUL!<\/p>\n\n\n\n
\u0218i arta e s\u0103-\u021bi faci pre\u021bul PERSONALIZAT, \u00een func\u021bie de posibilit\u0103\u021bile \u0219i nevoile tale!<\/p>\n\n\n\n
\u00cen viziunea mea, un cu\u021bit care exceleaz\u0103 m\u0103car la 2 caracteristici, va avea \u0219i pre\u021bul ridicat. Iar dac\u0103 vrei ca primele 3 caracteristici s\u0103 fie bunicele, pre\u021bul urc\u0103 incredibil de mult!<\/p>\n\n\n\n
\u0218i atunci se prefer\u0103 de regul\u0103 un compromis acceptabil. O duritate medie, o rezisten\u021b\u0103 la rupere medie, \u0219i rezisten\u021b\u0103 la oxidare m\u0103car acceptabil\u0103 (pentru p\u0103dure, excursii) \u0219i c\u00e2t mai mare (pentru buc\u0103t\u0103rie).<\/p>\n\n\n\n
Personal, am convingerea c\u0103 la o pis\u0103 destinat\u0103 s\u0103 DUREZE mai mult dec\u00e2t posesorul ei (unele piese de colec\u021bie vor putea r\u0103m\u00e2ne mo\u0219tenire \u0219i nepo\u021bilor!) este nejustificat s\u0103 faci prea multe compromisuri.<\/p>\n\n\n\n
Pentru c\u0103 gustul amar al oric\u0103rui compromis calitativ va dura mult mai mult\u0103 vreme dec\u00e2t amintirea chilipirului unui pre\u021b mic!<\/p>\n\n\n\n
COMPROMISUL IDEAL<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Combina\u021bia mea preferat\u0103 este lama de tip SANDWICH, numit\u0103 \u0219i SAN-MAI, un termen japonez. Adic\u0103 se face o lam\u0103 din 3 straturi diferite de o\u021bel. Pe margini se folose\u0219te ceva moale, duritate medie, \u0219i neap\u0103rat inoxidabil. Iar MIEZUL din mijloc va avea cel mai dur t\u0103i\u0219. Protejat de oxidare \u0219i rupere de c\u0103tre marginile moi, inoxidabile, cu\u021bitul de acest tip va avea totu\u0219i lama cea mai dur\u0103, \u0219i t\u0103i\u0219ul cel mai fin \u0219i rezistent la uzur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
E compromisul meu preferat! Dar nu \u00eentreba\u021bi, v\u0103 rog, de MANOPERA extrem de elaborat\u0103, dificil\u0103 \u0219i cam costisitoare! Dac\u0103 REZULTATUL este o lam\u0103 de valoare, bun\u0103 pentru utilizare \u00een orice condi\u021bii, merit\u0103 efortul!<\/p>\n\n\n\n
Sigur c\u0103 artizanii folosesc \u0219i alte solu\u0219ii, mai complexe. Lame cu mai multe straturi, cu cupru pentru aspect estetic, sau cu mai multe metale cu caracteristici diferite. Unele dure, altele mai rezistente la rupere, pentru un produs final extrem de rezistent.<\/p>\n\n\n\n
Iar DAMASC-ul, o laminare \u00een mai multe straturi, de la 50 la c\u00e2teva sute, este v\u00e2rful tehnologiei \u0219i artizanatului. Combina\u021bia de metale ofer\u0103 \u0219i un aspect ESTETIC deosebit, fiind preferat mai mult de de colec\u021bionari. Unele metale con\u0219in nichel, fiind argintii la culoare \u0219i rezistente la oxidare. Altele con\u021bin mult carbon, fiind u\u0219or de \u00eennegrit cu acizi sau clorur\u0103. Aspectul final al lamei fiind unul de tip mozaic. Iar combina\u021bia a dou\u0103 sau mai multe o\u021beluri duce la cre\u0219terea rezisten\u021bei la rupere, \u0219i totodat\u0103 la men\u021binerea unui t\u0103i\u0219 dur! Calit\u0103\u021bile metalelor din compozi\u021bia DAMASC-ului fiind uneori \u00eent\u00e2lnite la la lama care le con\u021bine. Astfel se combin\u0103 rezisten\u021ba la rupere a metalului inoxidabil cu t\u0103i\u0219ul foarte fin al metalului foarte dur!<\/p>\n\n\n\n
REPREZENTAREA GRAFIC\u0102<\/strong><\/p>\n\n\n\n
Pentru a putea s\u0103 evaluezi RAPID \u0219i bine un material folosit pentru cu\u021bite, se pot face reprezent\u0103ri grafice de acest tip.<\/p>\n\n\n\n
Am oferit fiec\u0103rui aliaj o not\u0103 la fiecare dintre cele 4 caracteristici. Astfel ca dintr-o privire s\u0103 ave\u021bi deja o idee despre acesta.<\/p>\n\n\n\n
Cei care doresc, pot s\u0103 ADUNE pur \u0219i simplu cele 4 note. Sau s\u0103 le adune \u0219i s\u0103 le \u00eempart\u0103 la 4, pentru a ob\u021bine o MEDIE. <\/p>\n\n\n\n
Ca fapt divers, notele sunt SUBIECTIVE, \u00een special cele de la categoria PRE\u021a. Cu c\u00e2t pre\u021bul e mai mare, cu at\u00e2t am oferit o not\u0103 mai mic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Suprafa\u021ba patrulaterului d\u0103 o imagine rapid\u0103 asupra mediei.<\/p>\n\n\n\n
Media la:<\/p>\n\n\n\n
M390 = 6,75<\/p>\n\n\n\n
D2 = 5,75<\/p>\n\n\n\n
O\u021bel arc = 5,25<\/p>\n\n\n\n
O\u021bel carbon 80 CRV2 = 5,50<\/p>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/ascutite.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/20231126_105143-768x1024.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/ascutite.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/20231126_105246-768x1024.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/ascutite.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/20231126_105255-768x1024.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/ascutite.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/20231126_105303-768x1024.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\nLam\u0103 de tip SAN MAI (Sandwich), format\u0103 din laterale din o\u021bel inoxidabil (zona gri deschis argintie) \u0219i miez din aliaj de tip DIAMANT (zona gri \u00eenchis de la t\u0103i\u0219) cu 12% Wolfram \u0219i duritate 64 HRC (aliajul permite maximum 66-67 HRC).<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Urmele de forjare (zona cu negru) au fost l\u0103sate cu inten\u021bie, pentru a se putea deosebi lama forjat\u0103 la ciocan de una produs\u0103 \u00een serie.<\/p>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/ascutite.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/20231122_091318-768x1024.jpg\")
<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Orice utilizator care \u00ee\u0219i comand\u0103 un cu\u021bit va cere, invariabil, o\u021belul cel mai bun… F\u0103r\u0103 s\u0103 fie prea preocupat de no\u021biunea de COMPLEMENTARITATE. Pe care m\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 \u021bi-o explic aici. Iar dac\u0103 fac \u0219i o grafic\u0103 potrivit\u0103, \u0219ansele tale s\u0103 \u00een\u021belegi clar datele problemei sunt foarte mari. Acesta e rolul meu, s\u0103 comunic simplu,…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-137","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=137"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":145,"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137\/revisions\/145"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ascutite.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
- PRE\u021aUL<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n
- REZISTEN\u021aA LA RUGIN\u0102<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n
- REZISTEN\u021aA LA RUPERE<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n